Neuronu

[primit pe mail]

Balada unui cocalarului:

De port trening la pantofi,
Când mă duc la aprozar
Să iau roșii și cartofi:
Ați ghicit: sunt cocalar

Dacă am din club la mare,
Poze eu la “avatar”
Noaptea cu-ochelari de soare:
Ați ghicit: sunt cocalar

Dac-am “gigolo” pe bluze
Scris mare și de tipar,
Și mă dau cu gloss pe buze:
Ați ghicit: sunt cocalar

Dacă am pe mână stângă
Tatuat stângaci un zar
Și-una dintre unghii lungă:
Ați ghicit: sunt cocalar

De vorbesc în gură mare
Pe metrou la celular
C-am o vilă de vânzare:
Ați ghicit: sunt cocalar

Dacă port tricou lucios
La pantofi de lăutar
D-aia albi cu vârfu-ntors
Ați ghicit: sunt cocalar.

Dacă-mi pun poze pe net,
Stând cu mână-n buzunar
Și c-un teanc de bani pe piept
Ați ghicit: sunt cocalar

Dacă-mi plac glumele mele
Și rostesc des “găozar”,
Fac campanii cu manele
Sunt Traian, nu cocalar!

1.

2.

3.

4.

5. (more…)

Probabil că poți șoca orice străin, doar dacă-i traduci înjurăturile noastre.

Ce puii mei? – What my chickens?
Du-te-n pisicii mă-tii! – Go into your mother cats!
Ce pușca mea? – What my gun?
Pana mea – My feather
Ce basca mea? – What my hat?
E cu capu’ – He is with his head
Du-te-n sânge – Go into blood
Nu mă freca la icre – Don’t rub my fish eggs
Plimbă ursul – Go walk the bear
Mă doare-n paișpe – It hurts in my fourteen

1. Audi S7 – Vampire Party

2. Rubber Cement

3. Cava D’Oro – Birt

Jucătorul de tenis, Robert Seguso, plin de frustrare, că a greșit o minge, scapă o înjurătură ce pare să aibă legătură cu cele sfinte… răspunsul nu a întârziat să apară!

Că poate vrei să vezi și tu o țâță, două… 4, 6.

[Thx to Cory]

cam asa e…

“Azi mi-am concediat asistentul.

De ce am făcut-o? ….

Era ziua mea. Împlineam 37 de ani şi, să zicem, nu mă simţeam chiar aşa de bine. … În acea dimineaţă, când m-am trezit, am mers la bucătărie să beau o cafea, aşteptându-mă ca soţul meu să îmi spună: “La mulţi ani, iubito!”… Dar nu mi-a zis nici măcar bună ziua… (ce dobitoc). Mi-am zis: “Na, ăsta-i bărbatul pe care-l merit…” Mă gândeam: “Copiii sigur îşi vor aminti”, dar când au coborât la micul dejun, nici unul nu a zis nimic. Aşa că, am ieşit din casă destul de supărată, dar m-am simţit un pic mai bine când am intrat în birou şi asistentul meu mi-a zis: “Bună ziua, şefa. La mulţi ani!” În sfârşit! Cineva şi-a adus aminte… Am lucrat până pe la ora două, când asistentul meu a intrat la mine în birou spunându-mi: “Ştii, şefa, e o zi superbă, şi cum e ziua ta, am putea merge să mâncăm împreună… doar tu şi eu…” Am acceptat şi am mers într-un loc destul de intim. Ne-am simţit foarte bine, am râs, ne-am amuzat copios şi când să ne-ntoarcem, propuse: “Cum ne-am simţit atât de bine azi, mai bine nu mai mergem la birou. Hai mai bine la mine în apartament.. să bem ceva” “Bine!”, am zis… şi am mers la el acasă. În timp ce serveam un Martini, îmi spuse: “Dacă nu te deranjează, o să merg până în cameră la mine să mă îmbrac mai comod…” “Bine, cum doreşti”, i-am spus. După aproximativ 5 minute, ieşi din cameră cu un tort imens, cu 37 de lumânărele, urmat de soţul, fiii, prietenii mei, şi toţi colegii de la birou, cântându-mi: “Mulţi ani trăiască… mulţi ani trăiască…” Şi acolo eram eu: goală, fără sutien, fara chiloţei, întinsă pe canapeaua din sufragerie, aşteptându-l pe dobitocul asta! Ei… şi l-am concediat. Aşa ceva nu se face!!!…..”

[Thx to Cory]

Nu mă așteptam, dar chiar e pe bune. Încearcă să vezi. E tare faza!