Neuronu

Articol scris de NORO

[Rezumat al celor mai importante ştiri]

Septembrie : “€œClopotelul va suna şi anul acesta,chiar dacă unele şcoli nu sunt în grad de a primi elevii. Şcolile din Darmariciovienii de Sus şi Gura Badicului de Vale riscă să rămână închise.”

Octombrie : “Studentii au dat năvală în căminele din Regie, peste şobolani şi gândaci. Seara dansează cu toţii pe mese în Bavaria.”

Noiembrie: “€œDe sfântul Andrei se freacă uşile cu usturoi. Şi ceva femei din Sâmbăta de Sus care ghicesc în foi de ceapă şi făină cu apa.”

Decembrie: “Despre tăiatul porcului, cheltuieli, chiolhanuri, cozonaci de carrefour şi cozi. Despre datorii la banci” (şi aniversare Pro…)

Ianuarie: ”Noi datorii la bănci, majorări, accize. Despre pib, bip, beep şi buzz”

Februarie: ”Din dragoste şi cozi la inimile de la Dalles. Totul roz şi cardiac.”

Martie: ”Firul roşu şi alb, se leagă de o cracă de mesteacăn tânăr, joia după ce apune soarele… şi în acest fel juna îşi află sortitul… Invenţii-baliverne cu iz popular. Budinci.”

Aprilie: ”Tiganii sufocă pieţele cu miei în braţe. Toxiinfectii alimentare. Bunicii scot nepoţii-n Plumbuita şi se plâng de scumpiri.”

Mai: ”Cu şi despre Vama Veche, imagini de arhivă a€“marturii. Comunism şi devoţiune. Mici.”

Iunie: “Teste Naţionale. Harap-Alb şi panica”

Iulie: “€œBac. Fraudă. Gealaţi gelaţi şi vexelite cu emotii”

August: ”Cu şi despre Costineşti. Caniculă şi manele. Cârnaţi.”

Tu eşti Observator? Ia să vad…

Articol scris de NORO

Era odată o fată mică, într-un cartier mic, dintr-un oraş mic. În fiecare zi se juca singurică într-o parcare mică – fetiţele mici erau răutăcioase şi nu o acceptau pentru că Alina avea una “de mami” şi mai mulţi “de tati“€™.   Într-o zi un băieţel s-a oferit să se joace cu ea, a trântit-o cu funduleţul pe scări, şi s-au jucat dea mama şi dea tata,.. se jucau frumos, Alina nu mai era singurică p’afara, şi pe măsură ce anii au trecut se juca acum dea mama şi dea mai mulţi taţi. Băieţeii au devenit “băeţi”€™, cartierul mic a devenit mare… doar oraşul mic a rămas mic. Alina a observat prin clasa a 7-a că în timp ce colegele ei erau luate de la şcoală cu maşina, ea era luată cu … japca. La Delfinul îi plăcea cel mai mult. Acolo erau Petrică, Flori şi Andreea, cu care fuma şi bea în timp ce distrusele şi terminaţii erau  la ore. De la Protv local a înţeles că prietenii ei sunt cam dubioşi când i-au băgat dirigul în spital. Ea doar le-a spus că o streseaza… La liceu a fost super… nici nu trebuia să se ducă şi o treceau la toate pentru că dacă ar fi exmatriculat-o s-ar fi desfiinţat clasa şi profii pierdeau cinzecidemii la salariu. La bac a copiat pe bancă – dăduse un oral mai înainte cu proful asistent.

Alina e acum studentă. E în ultimul an la Drept şi îşi plăteşte şcoala din banii ei. La Facultate este cel mai bine… nu doar că a trebuit să fie  prezentă numai la înscriere, dar îşi poate achita totul de la bancă direct în cont. Găseşte o bancă pe fiecare stradă unde lucrează deci riscul de rauplatnic e inexistenta… în felul ăsta o să beneficieze de promoţia de livrare a diplomei de licenţă la domiciliu…

Acest text nu e un pamflet. Alina există, şi va deveni notar sau avocat. E vina ei ?

Articol scris de NORO

Mă întreb deci exist. Toată lumea îşi pune intrebări…Madonna se întreabă “€œwhat it feels like for a girl?”… prin cartiere circulă întrebarea “de ce unii o sug fără motiv?”…manelistii se întreabă dac㠀œ”talentul lor e afacere sau vrajitorie”… doar Firma -  afirmă că “€œnimeni nu întreabă de nimeni”…si totuşi.
Pentru că am primit foarte multe mesaje despre ce anume se ascunde în spatele unei perechi de naicuri 360… pentru că oamenii se întreabă… Iată :

“Telpiz sau Nervi de schimb.”

de Noro.

De fiecare dată când îşi cumpără adidaşi noi, Jean, se întâmplă să prezinte tulburări de memorie. Face câţiva paşi nesiguri… stangaci…in magazin, ca şi cum nu ar mai fi mers vreodată. Omul bun de dat cu părerea,(ăla care ştie ce adidaşi au toţi din cartier), cel care ţine sub control originalitatea, îi oferă sprijin în caz de dezechilibru (nu doar emoţional).

Începe să se analizeze în timp ce merge… isi dă seama că laba lui e mai mult lungă decât lata… desi i se părea mereu cam scurta… Isi aranjează pantalonul peste adidas şi îi vin în minte toţi nădragii de acasa… face deja combinatii…(nu ,nu la 6230-ul şi un milion peste mă refer), şi realizează că, tot cu un pantalon ca a lu€’ Vali ar veni jale… rotiţa combinativă se învârte, aşa ca roata morii, să se-mpace şi varza, şi-l sună repede pe Marian să vadă el pe net, cât costă max-urile 360 la băieţi. Pe okazii sau regie, că aşa, poate se lipeşte şi el de un pantalon silonat agăţat într-o virguliţă.

Cât timp Marian ia gugălu la rost, (more…)

Articol scris de NORO

[sună un telefon ]
“€œCate chinuri grele eu am tras
Numai ca să nu te las
Eu m-am certat cu toată lumea
Din cauza ta (bis)”

-Alo ? Ce faci fată ? Ce răspunzi aşa greu?
-A, Bună fată, uite mi-a schimbat viaţa mea melodia pă telefon şi nu mai ştiam că-i al meu.
-A. Auzi fată? Ce eram să spun…Ce faci?
-Mă dau cu ojă,fată,…maine am examen la Facultate că e sesiunea asta acuma…
-Naşpa..! La ce ai fată ?
-Nu ştiu, da’ am de la 8. Norocu meu că mă duce Somalezu cu maşina că şi munca lui e tot în Titan.
-A. Da oare ce şcoală faci fată? că doar stiam…
-Deci “Dreptul Marchetingului de Comerţ şi de Afaceri”  un fel de Menegiment asa… e ca lumea fată, măcar e dă viitor.
-Da !? Eu nu ştiu fată cum eşti aşa desteapta…deci mă ia cu rău decât când mă gândesc doar !
-Auzi fată ? Cum să mă mai vopsesc şi eu…? Ia stai !! Fată te-am pupat tre să-i fac nişte ouă prăjite la viaţa mea că vine acuma de la munca lui.
-Bine fato ! Hai te-am pupat!

Articol scris de NORO

InDjeer , INGjerASHUll m3uuu

X O X O X

Kre m3e ta THAT DNZe3u

: D : D : D

Ee_o sù<t meeecutzzz

= X > £ C : d :

U fm maL3 !!!!

Pentru limba romana… apasă… pe tragaci. For english press two…

Articol scris de NORO

Sunt doar eu ? Sau cu toţii avem o reţinere atunci când ni se propune ceva “€œnou” construit pe o fundaţie veche … ? Din tot ce am văzut/auzit/citit/, prezentat că remake, update, (şi alte cuvinte împrumutate), nu am apreciat nimic mai mult decât originalul.

Deşi din experienţă, am descoperit că această reacţie negativă nu este una primară, în sensul că de fiecare data, acord şansa de a fi surprins. Asta observ frecvent şi la alţii… un exemplu pe care îl puteţi verifica şi voi, este comentariul pe care îl lasă “€œnebuloasa” :”hehe, aciduzzu are urmaşi de frunte”. Sigur este un mesaj pozitiv, doar că face din “Noro” un “€œAciduzz” cu ceva în plus sau minus.

Zilele trecute, Neuronul mi-a propus “Curb Your Enthusiasm” (2000), adică opera lui Larry David, creatorul lui “€œSeinfeld” (1990)… Am fost încântat de idee… mă gândeam că îmi fac program de seara… am văzut un episod… si mă uităm (more…)

Articol scris de NORO

Empatia este exerciţiul de a intui şi reacţiona faţă de o situaţie, de a o interpreta, în aceeaşi manieră în care se presupune că a fost “€œtraită” de povestitor.

Iată un exemplu… pentru că e dificil să descriu ceva ce nu cunosc : [ colegi de facultate şi atât]

-Vezi că nu pot veni Vineri la meci, trebuie să fiu la o înmormântare.

-Aoleooouuu!!! Îmi pare rău!!!! Cred că eşti distrus…Doamne Dumnezeule… Offff…..îmi pare sincer rău ….Of Doamne…!!!! Ştiu cum e !!! Offf….chiar te înţeleg …

-E ok…e vorba de o rudă îndepărtată. A murit în puşcărie, fusese condamnat pt că îşi violase copiii şi şi-a mutilat nevasta. Nu pot spune că mă bucur…dar nici că-mi pare rău. S-a făcut justiţie într-un fel…

Atunci când pretinzi a fi empatic nu eşti decât ipocrit.

Heinrich BA²ll a primit un Nobel (1972), pentru că se întreba dacă personajul creat de el, un clown, este măscărici doar în orele de program, sau şi în timpul liber?

Se cântă cu ani în urmă “€œtara te vrea prost” se poate cânta şi (more…)

Articol scris de NORO

De-atâtea nopţi mă pierd fumând,
Îmi simt tot corpul fumegând,
Tot tresărind, tot asteptand…

De la 12 ani am început să-mi cumpăr ţigări singur, şi să fumez zilnic, din ce în ce mai mult … pană la [ M=40 /24 h la 05.08]. Ţigări Filters, preferabil necartonate, sau direct pipă. Răbdare, mâncare şi tutun. Iubire şi tutun. Orice şi tutun. Oriunde…şi tutun oricând.

În fiecare dimineaţă cu spatele paralizat, cu ochii bulbucaţi de tuse, cu gâtul plin de flegma… in spasme, îmi promiteam că de maine… ba nu…de Luni. Da, de Luni mă las, asta în timp ce fumam prima ţigară în pat… inainte să mă gândesc ce zi era… sau cât e ceasul… inainte să-mi pun ochelarii…

Şi ajungeam rapid la lucru, (după o pauză insuportabilă de 6 staţii de maşină)… (înainte să se deschidă uşile aveam ţigara în gură şi cu bricheta scăparăm nervos.)Lucru unde fumatul era LEGE.

Lucrăm în 5 într-o perioadă,erau pachete peste tot, se fuma non-stop… singura ieşire acceptată în timpul programului era aprovizionarea cu tigari…

Pfff….13 ani mai târziu (faţă de anul în care am început să fumez), am primit de ziua mea (în inbox) o grămadă de cadouri la fel de HIP că şi expeditorii… (cineva (pe care o cunoaşteţi) şi-a făcut o fotografie nud (more…)

Articol scris de NORO

Că Bordea cheleste am înţeles cu toţii…Acest fapt îl va priva de bucuria de a-şi aranja părul fir la fir şi şuviţă la şuviţă , de a se holba în oglindă ca şi cum şi-ar fi schimbat faţa o data cu fiecare nouă tunsoare…
Îl va scuti deasemenea şi de aventurile la frizer.Aventuri ? La frizer? Ia !?

Ne aflăm într-o parte de Bucureşti unde R.A.T.B.-urile ajung epuizate,zgâlţâite, cu şoferi  nedumeriti...This  is the epic story of a young boy, care pleacă să descopere şinele marelui oraş…Pe măsură ce străzile începeau să poarte nume de oraşe, tânărul observă cum  oamenii deveneau din ce în ce mai mulţi, mai despuiaţi, mai amprentati de soarele arzator… pe tărâmul în care fauna,natura şi instinctele primare sunt acasă. În acest  cartier demn de oricare Universitate privată, îşi desfăşoară activitatea şi Fashion Salon.

Fashion Salon este un chioşc verde din tablă galvanizată,cu ferestre decupate dintr-un autobus,- de la care ferestre – priveşte spre orizonturi noi Mikki de la Kpital. Uşa e deschisă şi printr-o perdea terfelită şi căcată de muşte se întrevede interiorul salonului fashion. Scaunele sunt două şi de plastic. Unul e roşu. Sunt două persoane în Fashion Salon. Un băiat şi Geanina.

Geanina stă pe un scăunel, pe care şi-l aduce de acasă ca să nu stea pe scaunele clienţilor, €œdintre care unul este roşu.”In rest Geanina fumează cu spor şi îşi jupoaie oja verde cu dinţii. Băiatul întâmpină aventurierul:
-Deci, noroc . Te tunzi? Stai jos. Geanino, deci pregăteşte şi mie alea. Deci cum te fac ?
-A, asa…normal…
-Hă ! Deci eşti de belea…! Cum normal frăţie? Ce? Eşti bulangiu?
-A?
-Deci eu pot să te (more…)