Sictir. Dichis
Articol scris de NORO
“Care e diferenţa dintre oţet şi oţetul balsamic ?”
“Deci oţetul balsamic este tot oţet, decât că balsamic”
Hai să-ncep aşa… cu replicile astea auzite la o emisiune de gatit… Jeni din casă magic taxi regretă tot… si la Cerb o falsă pipiţa şi un bidon cântă Uhhh! Selecta. Oamenii aplaudă, Alina Sorescu e penibilă (încă). Coroniţa nu e zahărul familiei mele. Nici nu cred că familia mea are un zahăr. Tu te-ai gândit cum ar fi să ai un ponei adevărat? Ia un Sugus. Eu nu.
Mă opresc – e dubios ce scriu, şi nu am fumat. Nu e trip, e zapping… părul tău se rupe tot mai uşor? … gata.. am zis că mă opresc.(eu am scalpul echilibrat şi tu?)
Asa… mă declar pierdut. Şi nul. După o săptămână de eterna şi fascinanta Românie, nu mai înţeleg mare lucru. Sunt verde, se vede, nu mă pierd uşor. Nu mă pierde.
Aventura a început ameţitor. Cu shot-uri. Nu cu alcool ci cu insulină. Pe Haeroportu lu Hitrou dulcegării, fantezii… diabet, de la patisserie. Cocalarese cu covrigi împletiţi în urechi, burtoşi cu merdenele shtocuite, argintariţe cu buşeuri la vedere, şi copiii de ursari cu cocoseii goi. Pe băţ.
Louis Vuitton de fantezie pe mâini flexate de dudui de stradă sau trotuar a bulevard să fie ca să dăm şi noi sictir la stiuardezea… cu dichis.
Am lăsat Bucureşti cu dor… l-am regăsit cu dor! În prima zi am fost minge de ping pong pentru 2 secretare . Pe fiul uneia îl cheamă Doru… partida s-a jucat cu câştigătorul la masă. Eu nu am rezolvat nimic a ele s-au distrat. Ameţit de dat cu capul în fileu… pe seara m-a atacat un cal. Îl cheamă Taifun şi ştie asta… pe timpul nopţii, beat o pisică zisă Peggy mi-a ros un picior. De dimineaţă m-am bucurat.
Am descoperit o stradă .”Aerul devine silfidic“.Nişte trepte de marmură se înşirau spre o biserică, pentru că eram pe stradă Silfidelor. Citisem despre stradă asta… Seara alte strazi… alte cluburi. De exemplu fostul Downstairs care acum este la fostul Clocks… despre noul Clocks nu ştim mare lucru – probabil este la noul Downstairs (fost Clocks).
Eu nu-mi pun întrebări. Despre alte peripetii… net prin pădure, iubire şi zarvat, în zilele care urmează.
Ola ola e Macho Man!
Articole asemănătoare:
- Alina din spate. Cu spate
- PUF PUF
- Iubirea e chimie, şi durează 3 ani
- Go Green. Go Eco… Just go.
- Fii Observator
Articol scris de NORO Era odată o fată mică, într-un cartier…
Articol scris de NORO De-atâtea nopţi mă pierd fumând, Îmi s…
Articol scris de NORO Cititul este pentru baie, la fel cum m…
Articol scris de NORO Mişcarea despre care vorbesc există d…
Articol scris de NORO [Rezumat al celor mai importante ştir…
September 7th, 2008 la 6:21 am
iubire si zarzavat… asta trebuie sa fie tare… delicioasa. ca o bucatareasa plinuta, rujata strident, ce taie artistic un morcov in 4.
n-are legatura… dar cine are?
September 7th, 2008 la 9:56 pm
eu zic sa ne dam jos din corcodus ca au dat drumu’ la apa calda…
September 8th, 2008 la 9:34 am
Deci daca e adevarat sa stii ca nu mai esti pretenu meu. Adeca esti, decat ca nu mai vorbesc cu tine niciodata.
October 23rd, 2008 la 10:33 pm
Noro te iubesc!Esti minunat…am deja-vuuri cu tot ceea ce scrii aici…mi s-a intamplat acelasi lucru insa pe Charles de Gaulle, acelasi decor, aceleasi actiuni, aceleasi fetze…stiu ca nu are legatura cu ceea ce ai scris aici insa hai sa iti spun un banc prost:))…un iepure pastea pe aripa unui avion. Morala: nu da cu piatra-n geam ca nu e bicicleta ta:))…iti spun asta stii de ce? pentru ca sunt sigur ca o sa razi…l-am spus de nush cate ori si am ras doar eu:))cu pofta ce-i drept ca in fond pararea celorlalti este prea putin importanta pentru mine…:)))
October 31st, 2008 la 4:48 pm
Cum se numeste melodia care are versurile ” Sunt verde, se vede, nu mă pierd uşor. Nu mă pierde. “? Am un prieten care incearca de ani de zile sa isi aduca aminte.
Ms,
alina
November 1st, 2008 la 6:59 pm
Da. Eu-s amicu’ Alinei si sunt obsedat de melodia asta pentru ca nu-mi amintesc decat linia melodica si nimic mai mult