Neuronu

Articol scris de Dr. Andrei din Timişoara

Ştim cu toţii că întregul mapamond se confruntă cu neaşteptata criză economică. Peste tot la ştiri auzim asta, vedem asta, toată lumea ia măsuri, care mai de care inventiv. Unde se va ajunge? Nu cred că cineva poate răspunde serios la această întrebare, doar dacă facem haz de necaz… “Dacia va lansa automobilul săracului a€œcaruta cu geamuri şi sistem follow me home”… opţional alarmă cu perimetru… vom recicla coajă de banană să ne ştergem la cur “mai pufos şi cremos ca niciodată şi acum cu mai multe straturi pentru un fund mai curat”… introducem ţuica în marile locaţii urbane şi o să îi spunem “Prunn Breezer Brain Freezer” la doar 2 lei 50 bani. Haideţi să fim serioşi!

Criză sau nu, am descoperit un segment al populaţiei care indiferent de greutăţile mondene o va duce bine şi foarte simplu : reorientare! Vorbesc de acele Păsărele Kiwi, Pitzipoance, autointitulatele modele, acele fete tinere şi arătoase pe care le vedem invariabil în marile mall-uri cărând ostenite sute de plase şi plasute, împodobite cu fel de fel de giuvaieruri (diademe ale bunăstării) şi unse de sus până jos cu o chestie care nu luceşte şi creează look-ul figurilor de ceară ale lui Madame Tussaud… Adica un peisaj de muzeu al prostului gust, ici-colo stilizat de o decapotabilă roz de faci criză de fiere. Nu va impacientaţi, expoziţia nu se închide, e non-stop şi poate fi admirată în marile peisaje citadine româneşti, iar numărul exponatelor este în continuă creştere în anotimpul cald. Aveţi grijă doar să luaţi cu voi lămâie şi un triferment.
Creatura, deşi aflată printre cuvântătoare, nu vorbeşte dacă este abordată, nu nu nu, mai întâi priveşte în zeflemea, încruntă uşor privirea abordând un aer academic şi trece mai departe ca şi când ar fi zărit un şobolan mort amestecat cu căcat. De curând am avut ocazia, prin ironicul de situaţie, să port o discuţie mai amplă cu o reprezentantă a genului. Să vă explic. Eram de gardă la urgenţe, când un brancardier vesel îmi prezintă o targă de pe care se auzeau gemetele de durere ale unei chestii negricioase ( întru totul nenatural) care strângea în mânuţa pastelata de culori şi pietricele un mobil rozaliu şi spre care urlă din răsputeri : “Vino dragă la spital la urgenţă, lasă tot şi hai! Sunt cu domnul doctor!”
Cu compasiune deosebită a trebuit să îndepărtez pietricica şi filmul colorat aplicate pe degetul mare de la picior, fiindcă sărăcuţa avea o unghie încarnată, sufocată probabil de atâta cosmeticizare şi afectată acum şi de o ciupercă îmbătătoare. În fine, îi rezolv problema şi candidă mă anunţă că vine prietenul ei acum să îmi mulţumească. Deşi insist că nu e nevoie şi dându-i ultimele recomandări de îngrijire, mă trezesc în faţă cu un domn extrem de prezentabil, îmbrăcat într-un costum impecabil, undeva la 40 de ani, care mă roagă să îi acord câteva minute. După o interminabilă discuţie despre cât mă costă domnule doctor soldată cu refuz (nu trăiesc din asta), ajungem de fapt unde îşi dorea amabilul senior. Am aflat că dânsul era un foarte respectat consilier al mândrului judeţ şi că are şi familie, dar totuşi e şi el bărbat şi noi (adică medicul) înţelegem cum merg astfel de chestii. Insistând să reţin numărul sau de mobil şi să apelez cu cea mai mare încredere la nevoie, liniştit acum mândrul reprezentant îşi îndreaptă atenţia spre creatura suferindă şi cu gravitate în voce i se adresează : “Dragă, sper că nu ai prezentat carnetul de studentă că serviciile de urgenţă sunt gratuite prin lege!“… răspunsul fiind ca o ploaie de vară: “Nu dragă! Că oricum nu e vizat!”

Criză? Ce criză fraţilor?  Ne orientăm, da?!

Articole asemănătoare:

• Mi-am luat colanţi, fată!

Articol scris de Dr. Andrei din Timişoara Primăvară. Vreme f…

• Ce vor ele… oare?

Articol scris de Dr. Andrei din Timişoara Odată cu atingerea…

• Şuviţa blondă faţă cu reacţiunea…

Articol scris de Dr. Andrei din Timişoara Altă seară în oraş…

• Cum ne aşternem aşa dormim!

Articol scris de Dr. Andrei din Timişoara Ştiu că e veche şi…

• Vârsta şi pata pe creier

Articol scris de Dr. Andrei din Timişoara Sunt sigur că toţi…