Dreptul la o copilărie fericită!
doipedoi.com a lansat o campanie la care mă alătur cu tot sufletul. “Copilărie frumoasă” este o campanie care vrea să tragă un semnal de alarmă asupra unei probleme cât se poate de serioasă. Violenţă în familie răpeşte dreptul la fericire prea multor copii din România. Prea multe cazuri de copii maltrataţi vedem la ştiri. Şi alea sunt cazurile extreme, dar sunt şi alte mii, poate zeci de mii, de cazuri în care copii sunt bătuţi cu bestialitate de către părinţii lor alcolişti şi demenţi, dar despre care nu se vorbeşte.
Mama a divorţat şi s-a recasotorit. Din păcate nu a nimerit prea bine nici a doua oară şi după puţinii ani de fericire au urmat mulţi alţii de calvar! Îmi luăm bătaie ca la hoţii de cai şi trăiam sub teroare. De câte ori venea beat acasă ştiam că o să-mi iau omoru’. Ajunsesem să spun rugăciuni la uşă de câte ori veneam acasă. Mă rugăm să nu iau bătaie. Până la urmă, eu am fugit de acasă, aşa cum a încercat şi mama de nenumărate ori doar că pt ea a fost mult mai greu. Demenţii ăştia au obsesii şi mama era obsesia lui. Spun era pt că între timp mama a murit. Despre el nu mai ştiu nimic de ani de zile şi nici nu vreau să ştiu.
M-am gândit bine înainte să povestesc “lucrurile ruşinoase” din copilăria mea pt că în România lumea te judecă inclusiv după trecutul şi familia ta. Nu contează că eşti un tip respectabil şi că-ţi vezi de treaba ta, dacă se află că provii dintr-o familie dezorganizată eşti privit ca un paria. Doar că familia nu ţi-o alegi, te naşti cu ea. Căcatul ăla cu “ne naştem cu toţii egali” e o mare tâmpenie. Unii copii se nasc cu malformaţii, alţii frumoşi şi sănătoşi în familii înstărite, iar alţii în familii dezorganizate! Probabil că ar fi bine să judecăm oamenii după ceea ce fac ei nu după cum era familia lor!
M-am gândit si am scris totuşi…poate se întâmplă să citeşti rândurile astea şi data viitoare când vrei să-ţi pedepseşti copilul fizic, poate încerci întâi să ţi-l educi explicându-i. Vorbind, comunicând cu el. Şi dacă trebuie să-l pedepseşti cred că ai să găseşti o mulţime de metode fără să dai în el. Dacă-i interzici să deschidă calculatorul, de ex., cred că-l “loveşti” destul! Să distrugi fericirea unui copil este uşor! Şi culmea e că nimeni nu-şi doreşte asta, dar se întâmplă des!
Articole asemănătoare:
- Tot ce are nevoie o femeie ca să fie fericită este…
- O idee genială a celor de la Andes Beer
- Tu ce năzbâtie memorabilă ai făcut în copilărie?
- Să naşti la bătrâneţe – egoismul suprem !
- O chestie care ne gâdilă la orgoliu
… în mail-ul ăsta, care mi-am parvenit recent. Nu-i difici…
Probabil că şi tu, ca şi mine, cunoşti foarte puţine femei c…
Fiecare dintre noi, bănuiesc, că are MĂCAR o întâmplare din …
HotNews anunţă că “A murit cea mai bătrână mamă din lume”! I…
Pt oricine este foarte important să simtă că este apreciat…..
July 10th, 2008 la 10:13 am
Da, iti trebuie curaj sa scrii asa ceva, mai ales ca iti doresti sa uiti ce s-a intamplat. Pacat ca inca in Romania mai merge zicala: “unde da un parinte creste carne”, sunt prea multi copii fara copilarie si sunt si mai multi cei care prefera sa intoarca privirea cand vad un copil batut de parinti. Si cei care fac asta sunt si exact aia care judeca familiile celorlalti. Pentru ca e atat de simplu sa stai deoparte si sa comentezi, dar e mai dificil sa dai o mana de ajutor.
Felicitari lui Veve pentru initiativa si tie pentru ca ai luat decizia sa vorbesti.
February 16th, 2010 la 1:44 am
Din fericire pentru mine, am fost un copil norocos. Mi-am luat-o doar cand luam note mici si de vreo doua ori cand vorbeam destul de urat cu ai mei (rebeliunea din adolescenta), dar meritam.
In schimb 80 poate chiar 90% din copii, prietenii mei din bloc sau din jurul blocului au avut aceasta problema..O prietena de a mea a umblat 2 saptamani cu urmele cataramei de la curea si furtunul de la masina de spalat, plus arcada sparta. Nu cred ca aveam mai mult de 10 ani. Toate s-au intamplat ca am ajus cu o jumatate de ora mai tarziu acasa.
Nu mi-am explicat niciodata de ce unii parinti reactioneaza asa.
Cred ca de atunci imi doresc doar un copil nu si un sot.
Iubesc copii, ma doare cand vad oamenii suferind si batranii abandonati.
Pot doar sa sper ca intr-o buna zi voi putea face ceva pentru ei.